Despre logopedie...

 

Poate ca v-ati intalnit cu acest termen, undeva, intr-un anumit context. Si poate ca ati cautat sa-i aflati sensul, pentru a va satisface curiozitatea. Ce trebuie sa stiti e ca logopedia este stiinta care se ocupa cu educarea vorbirii, ea vizand stimularea vorbirii corecte, dar si corectarea tulburarilor de limbaj pe care le pot avea diferite persoane. Poate ca nu va vine sa credeti, dar aceasta ramura stiintifica aflata intre psihologie si pedagogie isi are sursele inca din Antichitate. Asta pentru ca din toate timpurile, au existat oameni care sa se confrunte cu  dificultati de vorbire.

Cele mai intalnite tulburari de vorbire din mediul educational sunt tulburarile de pronuntie (dislalii, rinolalii, dizartrii), tulburarile de ritm si fluenta (balbaiala, tahilalie – vorbire accelerata, bradilalie – vorbire foarte lenta etc.), dislexia (tulburarile cititului) si disgrafia (tulburarile scrisului).

Cele mai frecvente tulburari de limbaj intalnite la copiii de gradinita sunt tulburarile de pronuntie, in special dislaliile. Acestea din urma constau in deformarea, substituirea, omiterea, inlocuirea sau inversarea anumitor sunete în vorbirea spontană şi în cea reprodusă. Cele mai frecvent afectate in acest sens sunt consoanele, iar dintre ele sunetele care apar cel mai tarziu in vorbirea copilului, adica sunetul „R” (rotacism), „S” si sunetele apropiate ca pronuntie (sigmatism) si „L” (lambdacism). Astfel, poate fi afectata orice consoana, iar in cazuri grave, chiar si vocalele. Cauzele acestor tulburari sunt dintre cele mai diverse: de la malformatii ale organelor care participa la actul vorbirii (buze, limba, maxilare etc.), pana la un model verbal gresit (al parintelui, educatoarei sau al cuiva apropiat) pe care copilul si-l insuseste prin imitatie. Un caz frecvent intalnit este acela in care copilul pronunta defectuos anumite sunete pentru a se alinta. Oricat de hazliu vi se pare, intr-o prima faza, este bine sa nu-l incurajati! Altfel, se va deprinde sa vorbeasca asa mereu.

   Ce caracteristici au celelalte doua tulburari de pronuntie? Daca tulburarea dislalica se asociaza cu tulburari de rezonanta si de voce, vorbim despre rinolalie. Dizartria este o  tulburare de pronunţie dislalică şi rinolalică în care sunt afectate pronunţia, ritmul, fluenţa şi calităţile vocii. Ea are la origine leziuni la nivelul sistemului nervos central.

Dintre toate aceste tulburari de pronuntie, dislaliile sunt cele mai frecvente. Le intalnim la 15-20% dintre copiii de gradinita!!! Daca constatati asemenea dificultati de vorbire si la copilul dumneavoastra, nu trebuie sa va speriati. Unii copii incep sa vorbeasca mai tarziu si isi dezvolta mai lent capacitatea de a vorbi si vocabularul. Ceea ce trebuie sa stiti este ca orice tulburare de vorbire este corectabila, indiferent de varsta persoanei. Inclusiv dislaliile copiilor de gradinita. Este adevarat ca, cu cat dificultatile sunt depistate mai devreme (de catre dumneavoastra, ca parinte sau de catre educatoarea copilului sau logopedul gradinitei), cu atat interventia va fi realizata mai de timpuriu, iar copilul va fi corectat mai repede. Daca aceste tulburari de pronuntie nu vor fi corectate la varsta gradinitei, ele nu doar ca se mentin cand copilul incepe activitatea scolara, dar aceleasi caracteristici ale vorbirii lui se vor transpune si la nivelul cititului si scrisului care vor fi defectuoase (dislexie, respectiv disgrafie). Acest aspect ii va influenta notele, dar poate sa atraga dupa sine si o atitudine batjocoritoare a colegilor. Tocmai de aceea, se recomanda ca interventia corectiva sa inceapa din momentul in care au fost depistate dificultatile copilului.

Corectarea dislaliei presupune un numar variabil de sedinte, in functie de dificultatile pe care le intampina copilul, dar si de felul in care el evolueaza pe parcurs. Fiecare copil are un ritm al sau!!! Tocmai de aceea, dragi parinti, nu trebuie sa va asteptati la rezultate imediate. Uneori, corectarea dureaza multe luni, dar un rol esential in acest demers il aveti dumneavoastra!!! Impreuna cu logopedul care va desfasura principala activitate de corectare, parintele si educatoarea trebuie sa sustina exercitiile si sa-l incurajeze si stimuleze pe copil in directia unei vorbiri corecte. Copilul dumneavoastra se va deprinde sa vorbeasca corect treptat, dupa multe exercitii pe care le desfasoara impreuna cu logopedul. Acesta va folosi in activitatea sa o oglinda in care copilul va privi modul in care logopedul emite diferitele sunete, fise de activitate, diferite jocuri care sa-i sustina demersul. O sedinta de logopedie se desfasoara in mai multe etape:

- exercitii pentru dezvoltarea motricitatii organelor implicate in vorbire;

- exercitii de respiratie;

- exercitii pentru dezvoltarea auzului fonematic (a capacitatii de diferentiere intre sunete);

- emiterea sunetului afectat izolat (de unul singur – se porneste de la imitarea diferitelor sunete din natura, cunoscute de copil; de exemplu: sarpele, cainele, rata, broasca, musca, masina, soneria etc.; apoi i se arata copilului in oglinda care este pozitia corecta de emitere a sunetului respectiv);

- emiterea sunetului afectat in silabe;

- emiterea sunetului afectat in cuvinte (in diferite pozitii: initial, median, final);

- emiterea de propozitii, poezii si realizarea de activitati ludice in scopul exersarii sunetului afectat si stimularii generale a vorbirii.

Unele dintre aceste exercitii le puteti realiza, cu usurinta, chiar dumneavoastra!!! Este bine sa incercati sa faceti acest lucru cat mai des si sa-i explicati copilului care este rolul lor. Este foarte importanta implicarea si motivarea copilului in vederea corectarii. Daca colaborarea dintre dumneavoastra si logoped, respectiv educatoare se realizeaza cu succes, progresele vor fi sesizate si mai curand, si ele va vor face foarte fericiti!!!

Lavinia Achim (Neacșu)
logoped
lavinia.achim86@gmail.com