Autismul este o tulburare pervaziva de dezvoltare care
cauzeaza persoanei dificultati de socializare, comunicare si limbaj si
schimbari comportamentale, astfel incat persoanele cu autism ajung sa proceseze
informatia diferit de ceilalti oameni. Autismul este un spectru larg si poate
afecta persoana usor sau sever, incepand din primul an de viata, sau in jurul
varstei de 3 ani, cand copilul incepe sa piarda achizitiile dobandite pana
atunci.
Toti copiii cu autism prezinta dificultati de comunicare si
limbaj intr-un fel sau altul, exprimate printr-o slaba capacitate de a
interactiona sau comunica cu ceilalti: fie nu vorbesc, fie daca vorbesc pot
avea dificultati in exprimare sau in intelegerea celor din jur. Dificultatile
se regasesc si in limbajul nonverbal – intelegerea si folosirea gesturilor,
expresiilor faciale, contactul vizual etc.
Dificultatile de pronuntie sunt intalnite frecvent sub forma
dislaliilor (omiterea, alterarea sau
inlocuirea unor sunete sau silabe in cuvinte) care afecteaza claritatea, si
chiar si atunci cand copilul vorbeste, uneori este dificil sa intelegi ce
spune. Uneori, datorita problemelor senzoriale, asociate autismului, copiii se
pot concentra mai mult pe sunetele din mediu, decat pe suntetul produs de
persoanele care vorbesc. Ei par ca sunt tot timpul neatenti la ceilalti sau
neinteresati, si pare ca nu aud ce vorbesc cei din jur. Si pentru ca nu imita
spontan, la fel ca ceilalti copii, se instaleaza intarzierea in dezvoltarea
limbajului. Fie ca nu vor imita deloc ceea ce spun alte persoane, fie vor imita
cuvinte sau propozitii intregi fara a le intelege sensul.
Abilitatile de comunicare vor varia in functie de
dezvoltarea globala a persoanei, in stransa legatura cu dezvoltarea ei
intectuala si sociala. Unii copii nu vor reusi sa invete sa vorbeasca in timp
ce altii vor putea discuta subiecte complexe, intr-un mod foarte elaborat, cu
multe detalii. Cei mai multi dintre
copiii cu autism prezinta dificultati in comunicarea cu ceilalti, desi uneori
pot demonstra ca pot vorbi corect si fluent, nu o vor face cu usurinta intr-o
conversatie.
Cele mai frecvente dificultati de comunicare si limbaj se
regasesc in urmatoarele arii:
- limbajul este repetitiv si rigid si poate sa nu fie
functional, fara inteles pentru ceilalti si fara sa urmeze subiectul unei
discutii. De exemplu copilul poate sa
enumere marci de masini in mod repetitiv, sau sa repete de nenumarate ori
anumite lucruri pe care le-a auzit la alte persoane sau la TV (ecolalie). La
copiii la care nu apare ecolalia, de regula primele cuvinte apar cu intarziere
si adesea sunt cuvinte surprinzatoare, de exemplu cifre sau marci de masini,
ori magazine. Adesea pot avea intrebari
repetitive. De regula nu raspund comunicarii celorlalti, iar cand o fac nu folosesc
pronumele personal, persoana I. Adesea s-a crezut despre copiii cu autism ca nu
aud, datorita faptului ca nu raspund comunicarii si interactiunii celorlalti.
- unii copii cu autism au o intonatie diferita, voce foarte
subtire, pitigaiata sau cantata. Uneori au anumite cuvinte sau sunete pe care
le folosesc la inceputul conversatiei, de exemplu pot sa-si spuna numele chiar
si cunoscutilor foarte apropiati ca start in conversatie, sau pot sa te intrebe
“Ce mai faci?” desi ati fost tot timpul impreuna.
- interese restranse si focusarea pe un anumit subiect. Unii
copii pot face monologuri elaborate pe o anumita tema, insa nu pot sustine o
conversatie intre 2 sau mai multe persoane pe acelasi subiect. Nu stiu cum sa
inceapa sau sa termine o conversatie chiar daca subiectul este unul preferat de
ei.
- dezvoltarea inegala a abilitatilor de comunicare si
limbaj. Copiii cu autism de regula demonstreaza o memorie foarte buna si isi
pot dezvolta un vocabular bogat pe o tema care ii intereseaza, desi in alte arii
ale limbajului progresul poate fi lent si inegal. Copiii cu autism pot invata
rapid sa citeasca, dar invata mai greu sa inteleaga sensul a ceea ce au citit.
- dificultati in intelegerea limbajului figurat, in
intelegerea metaforelor, glumelor, zambetului, minciunilor sau ironiilor; in
intelegerea umorului in spectacole, filme, desene animate etc. Din acest motiv
ei raspund foarte strict sugestiilor, indicatiilor sau instructiunilor, si le
urmeaza intr-un mod foarte literal, intocmai, fara a vedea ansamblul problemei.
- nu inteleg anumite conditii care determina ca o conversatie sa fie sau nu este adecvata, in functie de moment, de persoanele prezente, de
subiect. Nu inteleg emotiile si perspectiva diferita a celorlalti, si adesea
prezinta o empatie scazuta.
- dificultati in intelegerea si exprimarea non-verbala: adesea copiii cu autism nu invata spontan gesturile (aratatul cu degetul,
contactul vizual, salutul, exprimarea nonverbala a lui DA si NU etc).
In lipsa gesturilor functionale sau a limbajului, copiii cu
autism vor dezvolta frustrari mari neavand instrumente de exprimare a
propriilor sentimente, nevoi, preferinte etc. iar aceste frustrari pot fi
exprimate in crize de comportament manifestate
prin tipete, agresivitate, etc.
Rolul terapiei de limbaj
La AITA (Asociatia pentru Interventie Terapeutica in Autism)
orice plan de interventie adresat unui copil cu autism va include programe
specifice legate de dezvoltarea limbajului si comunicarii, si fiecare arie va
fi lucrata in functie de nevoile copilului. Folosim metodele si tehnicile noi de stimulare si
corectare a limbajului si comunicarii astfel incat sa amelioram problemele cu
care se confrunta un copil, fie ca este vorba de vocea neadecvata, de pronuntia
deficitara, de dificultatile de a conversa sau de structura gramaticala.
Terapia ABA (Analiza Comportamentala Aplicata) include programe de comunicare si limbaj in
pana la 50 % dintre obiectivele sale. Copilul va invata initial abilitati
minime de comportament si de participare la activitate (sa stea jos, sa faca
contact vizual, sa imite miscari grosiere si fine, apoi miscari orale), apoi se
lucreaza pentru a creste vocalizarile spontane, a le pune sub control, imitarea
verbala, structurile gramaticale, povestirea etc. VB (Verbal Behavior) se
refera la operantii verbali care ii vor permite copilului sa se exprime
spontan, sa initieze comunicare cu adultii sau copiii si nu doar sa raspunda la
comunicarea unui adult.
PECS (Picture Exchange Communication System) este un sistem
de comunicare non-verbala care vine sa stimuleze limbajul si care este folosit
la AITA de toti copiii care initial nu vorbesc. PECS-ul este un sistem de
comunicare care se autoexclude cand copilul este fluent in limbajul verbal,
insa la unii copii este necesar pe durata intregii vieti. Copiii invata sa
foloseasca cardurile si cei care incep sa vorbeasca curand le insotesc de
denumiri corecte ale imaginilor. Este un sistem extrem de util si eficient.
Pentru o dezvoltare armonioasa a limbajului copilul are
nevoie de o motricitate fina bine dezvoltata, de deprinderi corecte de a manca
(de a mesteca, musca, etc) deprinderi care intaresc musculatura fina a fetei si
controlul copilului in acele arii, control de care are nevoie in exprimarea
verbala apoi in emiterea efectiva a sunetelor.
Logopedia vine in ajutorul copilului cu metode si tehnici de
stimulare si corectare a limbajului care il ajuta pe copil sa fie mai fluent,
mai bine inteles si mai activ in comunicare. Terapia limbajului trebuie sa inceapa cat mai devreme
posibil, sa tina cont de abilitatile copilului si de interesele si nevoile
sale. Copilul va invata mai intai sensul cuvintelor si al comunicarii, va
invata denumiri si va raspunde non-verbal cerintelor, apoi va incepe sa se
exprime in acord cu propriile resurse. La copiii mici si non-verbali terapia
incepe cu stimularea vocalizarilor, sunetelor, silabelor, cuvintelor,
gesturilor pe cand la copiii mari si care vorbesc terapia se va axa pe
functionalitatea folosirii limbajului, copilul va invata sa sustina o
conversatie, sa foloseasca gesturi adecvate, va invata sa ramana intr-un anumit
subiect al conversatiei, sa-si astepte randul in conversatie, etc.
Pentru copiii care nu dobandesc deprinderi de limbaj verbal
terapia se va axa pe invatarea gesturilor, a comunicarii
gestuale, a comunicarii cu pictograme sau a altor sisteme alternative de
comunicare.
Psih. Daniela Gavankar
Presedinte Asociatia AITA
Presedinte Asociatia AITA
