Interventie logopedica in afazie

       Pentru ca in postarea anterioara va spuneam cateva lucruri despre afazie, e firesc sa continuam prin a vorbi putin despre cum se intervine logopedic in cazul afaziei. Asa cum mentionam, afazia e un diagnostic logopedic ce caracterizeaza in general persoanele adulte, survenind, de cele mai multe ori, in urma unor accidente cerebrale sau traumatisme. Din pacate, am observat ca in ultimii ani apar tot mai frecvent cazuri in care accidentele acestea cerebrale survin la varste nu chiar inaintate, asa cum ne-am astepta, ci chiar la 30-40 ani. Desigur, cel mai frecvent apar la persoane mai in varsta, dar se inmultesc situatiile in care si persoane relativ tinere fac accidente cerebrale. In functie de severitatea acestora, pacientii pot ramane cu tulburari la nivelul limbajului, tulburari de tipul afaziei.

         Practic, acesti pacienti nu-si gasesc cuvintele, atunci cand incearca sa vorbeasca si emit altceva decat vor sa exprime. Uneori se pastreaza intelegerea, alteori intelegerea e si ea afectata. In functie de manifestari,  dar si de tipul si localizarea leziunii cerebrale, se pune diagnosticul de afazie, considerand tipurile de afazie despre care vorbeam in postarea anterioara. In general, medicul neurolog este cel care cunoaste problema medicala a pacientului si deci, cel care stie ce zone ale creierului au fost afectate, putand astfel acorda un prognostic cu privire la durata de recuperare a limbajului prin terapie logopedica. Din cazurile pe care le cunosc, multi pacienti care au suferit AVC-uri raman si cu tulburari motrice, de tipul hemiparezelor (pe partea dreapta sau stanga, in functie emisfera cerebrala afectata in urma atacului cerebral), necesitand astfel si interventie kinetoterapeutica.  

          Asa cum probabil va imaginati, este foarte dificil pentru pacientul cu afazie sa se trezeasca brusc in incapacitatea de a comunica cu ceilalti, motiv pentru care poate deveni foarte frustrat de situatia in care se afla. Tocmai de aceea, pacientul cu afazie necesita un suport sustinut din partea familiei sale, care trebuie sa il incurajeze pe toata durata proceselor de recuperare terapeutica logopedica si/sau kinetoterapeutica, sa il stimuleze continuu si sa urmeze cu strictete recomandarile terapeutilor. Astfel, un aspect esential in vederea recuperarii pacientului cu afazie este influentarea pozitiva a atitudinii familiei, precum si organizarea mediului in care traieste persoana cu afazie astfel incat sa se simta intr-un permanent confort fizic si psihic. Apoi, este la fel de importanta motivarea persoanei cu afazie in vederea implicarii active in procesul de recuperare, prin cresterea increderii in fortele proprii si consolidarea credintei ca unele dificultati pot fi depasite, dar ca acest lucru presupune efort sustinut si multa rabdare. 

            Interventia logopedica propriu-zisa are ca obiectiv principal dezvoltarea comunicarii verbale  a pacientului cu afazie. In cazurile in care limbajul avea un anumit nivel de dezvoltare, dar a fost deteriorat ca urmare a instalarii afaziei, logopedul are in vedere reconstructia limbajului. Logopedul are in vedere dezvoltarea motricitatii organelor implicate in vorbire, formarea capacitatii de articulare, formarea vocii, dezvoltarea intonatiei, introducerea ritmului in vorbire, dezvoltarea capacitatii de intelegere a limbajului vorbit sau scris, precum si reinstalarea limbajului scris-citit. Pe parcursul acestui demers pacientul poate prezenta tulburari de pronuntie (dislalii), care se corecteaza prin metode specifice. Obiectivul principal este acela de a se ajunge la o functionare normala a limbajului. Acest lucru presupune multa munca, multe exercitii realizate constant, in situatii variate, pentru a se forma automatismele verbale. Pentru reinstalarea limbajului scris-citit logopedul foloseste multe din procedeele din cele specifice corectarii dislexo-disgrafiei. La inceput, sedintele de terapie logopedica dureaza mai putin, sunt mai scurte, deoarece pacientul cu afazie oboseste repede. Treptat, durata sedintei poate creste, in functie de cat se poate implica activ persoana cu afazie. 

            In general, pacientul cu afazie poate fi recuperat logopedic chiar si in cazuri grave, dar asta doar dupa o interventie logopedica sustinuta, cu sedinte constante. Interventia logopedica poate dura intre cateva luni si 1-2 ani, iar durata acesteia variaza in functie de leziunile cerebrale si de tipul de afazie, de modul in care raspunde pacientul la terapie, de modul in care se implica familia pe intreaga durata a procesului terapeutic. Rezultatele in terapie depind si ele de prognosticul medical, dar si de constanta in terapie, de implicarea activa a pacientului, de sustinerea si stimularea permanenta din partea familiei.  



Lavinia Achim (Neacșu)
logoped 
lavinia.achim86@gmail.com