Poate unul dintre cele mai importante aspecte pe care le-am putea discuta in cazul tulburarilor de limbaj de orice natura, manifestarile sunt cele care ne permit sa ne dam seama ca exista o problema, iar pe noi, ca specialisti, ne ajuta sa punem un diagnostic corect si sa alegem metode de interventie terapeutica logopedica optime, astfel incat aceste manifestari sa dispara, in timp.
Indiferent de forma dislexo-disgrafiei (pentru detalii, puteti lectura postarea anterioara), exista o serie de manifestari generale, despre care vom vorbi in continuare:
1. scris-citit lent, lectura cu voce scazuta sau lectura sacadata:
- acesti copii manifesta o repulsie accentuata pentru activitati precum scrisul sau cititul (cu referire la cei cu intelect normal); ei trec, de obicei, neobservati, in scoala deoarece scris-cititul lent este pus de catre cadrele didactice fie pe seama temperamentului, fie pe seama unor manifestari ce tin de inhibitie; atunci cand cadrele didactice realizeaza dificultatile pe care le intampina acesti copii, ii incadreaza de obicei in categoria "deficient mintal", fara sa priveasca indeaproape fenomenul;
- scrisul este marunt; copilul inghesuie grafemele pana la suprapunere sau realizeaza grafeme inegale intre ele, unele depasind spatiul grafic; exista o serie de grafeme pe care le suprapun mai des (de exemplu, "b" peste "o", "a" peste "c");
- acesti copii sunt constienti de dificultatile pe care le au, dar nu le pot depasi singuri; in cazul majoritatii lor, se constata o stangacie sau o ambidextrie (la origine stangaci, ei au fost fortati de catre cadrul didactic sau de parinti sa invete sa scrie si cu dreapta);
- copiii care prezinta asemenea caracteristici sunt bine dezvoltati din punct de vedere intelectual, au rezultate bune la invatatura, dar prezinta o lentoare la nivel motric (lentoare in actiune, lipsa de coordonare a mainilor, actiuni desfasurate cu incetinitorul, sau caracterizate de imprecizie).
* unii autori au numit acest tip de manifestari bradilexie/bradigrafie (citire lenta/scriere lenta).
2. dificultati in corelarea complexului sonor cu simbolul grafic si cu intelegerea:
- acesti copii nu citesc cuvantul ca intreg, ci pe silabe (in cazul cuvintelor mai lungi sau mai putin cunoscute); in cazul cuvintelor mai scurte sau uzuale, apar mai putine dificultati;
- prezinta si dificultati de a sintetiza cuvantul (adica de a lega silabele unele de altele);
- in scris, copilul se centreaza pe forma literelor; apar alungiri exagerate ale buclelor si liniilor de legatura dintre grafeme, dar si omisiuni, adaugiri, inlocuiri si contopiri de grafeme si cuvinte;
- apar omiteri de foneme sau cuvinte; de multe ori, la inceputul cuvantului sau propozitiei, copilul misca din buze fara sa verbalizeze propriu-zis; apar imprecizii in folosirea accentului, la nivelul lecturii;
- in forme accentuate, apare scrisul ca in oglinda.
3. dificultati in respectarea regulilor gramaticale si caligrafice:
- acesti copii inlocuiesc cuvinte pe care nu le stapanesc sau ocolesc astfel de cuvinte, inlocuindu-le cu ","; unde nu se potriveste ",", o pune totusi si mai adauga un alt cuvant.
4. omisiuni de litere, grafeme, cuvinte:
- acest fenomen este frecvent la cei care prezinta si tulburari de pronuntie, pentru ca acestea se transpun in scris-citit; apare mai ales la nivelul cuvintelor lungi sau la sfarsitul cuvantului sau al propozitiei;
- in deficienta de auz si partial in cazul deficientei mintale, fenomenul de omisiune se produce pe tot parcursul scrisului.
5. adaugiri de litere, grafeme, cuvinte:
- copiii care prezinta aceasta manifestare pot avea, de asemenea, anumite deficite la nivelul atentiei sau deficite perceptive.
6. substituiri si confuzii de litere, grafeme, cuvinte:
- aceste fenomene pot avea la baza:
- asemanarea optica a literelor si grafemelor: "d" - "p" - "b";
"u" - "n";
"m" - "n";
"a" - "ă";
"s" - "ş";
"t" - "ţ".
- asemanarea acustica si kinestezica: "f" - "v"; "c" - "g"; "d" - "t";
"ţe" - "ce"; "b" - "p"; "s" -"z"; "l" - "r".
7. contopiri si comprimari de cuvinte:
- text ilizibil; alungire exagerata a liniilor dintre grafeme;
- intelegerea textului scris sau citit este deficitara.
8. nerespectarea spatiului paginii; sarirea si suprapunerea randurilor:
- acest fenomen este mai frecvent la cei care au deficiente de vedere si la stangacii care scriu cu dreapta;
- in scris, ca forma, textul este neorganizat.
9. scrisul servil si scris-cititul ca in oglinda:
- aceste manifestari sunt mai frecvente la cei care prezinta tulburari oculo-motorii, precum si la cei cu tulburari spatio-temporale;
- copilul scrie ca in ogilnda atunci cand inverseaza directia si chiar forma grafemelor (adica a literelor scrise), astfel ca scrisul devine lizibil abia atunci cand postezi o oglinda in fata lui si citesti in oglinda continutul scris;
- scrisul servil a fost studiat in tara noastra de dr. Florica Bagdasar; aceasta a identificat doua manifestari ale scrisului servil:
- inclinarea spre dreapta: - caz in care mana se tarseste pe foaie, iar
literele scrise sunt greu de realizat; acest
scris este mai usor si trebuie promovat;
- inclinarea spre stanga: - acest scris este mai dificul de citit;
*indiferent daca inclinarea este spre dreapta sau spre stanga, se produce o culcare propriu-zisa a grafemului;
**acest fenomen se mai poate manifesta si sub forma unor floricele pe care copilul le realizeaza la nivelul buclelor diferitelor litere scrise; unii autori promoveaza acest scris, din motive de estetica a caietului, insa altii aduc contraargumente solide: in loc sa se centreze pe intelesul textlui, copilul se axeaza pe forma scrisului, pe aspect.
Si pentru ca a cunoaste toate aceste manifestari ale tulburarilor scris-cititului nu este suficient atunci cand ne propunem si corectarea lor, in postarea viitoare vom vorbi despre metodele logopedice cele mai cunoscute si mai utilizate in terapia acestor tulburari.
Lavinia Achim (Neacșu)
logoped
lavinia.achim86@gmail.com
logoped
lavinia.achim86@gmail.com
